Desi parcul a fost amenajat in jurul anului 1864, de catre Alexandru Stirbey, imediat dupa construirea palatului, prima interventie semnalata documentar apartine marelui vornic Barbu C. Stirbey, care amenajeaza aici o fantana cu arhitectura clasica – disparuta astazi.
Parcul prezinta, pe de o parte, elemente specifice unui parc de tip romantic, cum ar fi organizarea libera, conformandu-se elementelor naturale (desi se presupune ca de aspectul lui s-au ocupat specialisti in amenajarea peisagera). Aleile urmaresc forma alungita a parcului, iar plantatia a fost dispusa astfel incat peisajele sa aiba varietate; la aceasta, o contributie esentiala o are elementul central in jurul caruia este organizat parcul, si anume lacul interior.
Accesul principal, a fost inca de la inceputuri, in dreptul intersectiei celor doua drumuri importante din zona. Traseul principal incepe de la intrare, se indreapta spre palat si, in continuare, descrie o bucla mare, traversand toate zonele parcului.
Vegetatia parcului este extrem de variata si, alaturi de arbori plantati mai recent, cu prilejul succesivelor etape de amenajare, exista numerosi arbori cu varste seculare, mergand pana la aproximativ 400 de ani.
Parcul era locul de promenada si plimbare calare a familiei si a distinsilor oaspeti. Dorinta de a practica sporturi ecvestre a condus la amenajarea unei alei speciale de calarie, de cca 700m, pe malul lacului, dar si lungile si sinuoasele alei ale parcului pot servi la fel de bine acestui scop.
Pentru copii exista cateva zone de agrement cu animale: tarcuri pentru ponei, cai, capre si oi
_big.jpg "Parc")
_big.jpg "Parc")